Conform Legii nr. 22 din 14 ianuarie 2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, nomad digital este “străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor”.
Proiectul a fost inițiat de deputatul USR Diana Buzoianu și conține mai multe articole ce au fost adăugate la OUG 194/2002 privind regimul străinilor din România.
Printre altele, acest nou act normativ privind regimul străinilor în România prevede că nomazii digitali vor intra în categoria străinilor ce vor putea beneficia de un nou subtip de viză: viza de lungă ședere pentru nomadul digital, cu noi condiții de acordare a acesteia sau a prelungirii dreptului de ședere temporară în România.
Recent introdusă în legislație, viza pentru nomazii digitali va putea fi acordată celor care vor să lucreze de la distanță de pe teritoriul României pentru companii străine pe care le dețin, adică firme neînregistrate în România (dar înregistrate de cel puțin trei ani deja în statul străin), sau pentru care lucrează.
Ce au în comun și unul, și altul e cu ce anume se ocupă în acele companii: prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și aleg să se stabilească aici, cerând statului român o astfel de viză.
Cu toate acestea, obiectul muncii lor și, respectiv, al companiei străine pe care o dețin și pentru care lucrează ne lasă destul de clară ideea că viza de nomad digital nu va putea fi acordată chiar oricui.
Nomadul digital, comparativ cu cel care dorește permis de muncă, va putea obține viza mai ușor ca perioadă de timp, cu toate că lista de documente este destul de lungă – Legea conține mai multe condiționări, printre care și rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinație sau o dovadă a asigurării medicale cu acoperire de cel puțin 30.000 euro.
Aici intervine partea mai complicată, lista completă a condiționărilor ce vor trebui îndeplinite în mod cumulativ fiind expusă în cele ce urmează și bineînțeles, dacă autoritatea română competentă mai găsește necesar să solicite altceva, nomadul trebuie să prezinte și alte documente doveditoare:
(i) dispun de mijloace de întreținere în cuantum cel puțin egal cu câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru ultimele 6 luni înainte de momentul cererii vizei, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
(ii) pot desfășura activitățile din care obțin venituri de la distanță prin folosirea tehnologiei informației si comunicațiilor.
Străinilor din aceasta categorie li se acordă viza, după caz, dacă:
a) prezintă, în original, alături de traducere autentificată în limba română, contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanță, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, sau dovada administrării la distanță și prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor a unei companii înregistrate de cel puțin trei ani la data solicitării vizei de acesta în afara României;
b) prezintă un document în original, alături de traducere autentificată în limba română, eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deține, prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact ale companiei, precum și domeniul de activitate al acesteia, participarea străinului în companie și informații privind reprezentanții legali ai companiei;
c) prezintă o scrisoare de intenție, în original, alături de traducere autentificată în limba română, prin care străinul detaliază scopul deplasării în România și activitățile pe care intenționează să le desfășoare pe teritoriul României;
d) prezintă, în original, un document apostilat sau supralegalizat, după caz, alături de traducere autentificată, în limba română, eliberat de instituția de specialitate a administrației publice centrale sau locale competente, de la locul de rezidență fiscală, prin care să fie atestat faptul că, la data solicitării vizei, străinul angajat sau, după caz, compania pe care o deține are achitate la zi impozitele, taxele și alte contribuții obligatorii, precum și că nu este înregistrat cu acte și fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală și frauda fiscală;
e) prezintă rezervarea unui bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde, documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport și dovada itinerariului, în cazul conducătorilor auto;
f) prezintă dovada asigurării medicale pe întreaga perioadă de valabilitate a vizei, valabilă pe teritoriul României și cu acoperire în cuantum de cel puțin 30.000 euro;
g) prezintă dovada mijloacelor de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
h) prezintă dovada asigurării condițiilor de cazare;
i) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, apostilat sau supralegalizat, după caz, și tradus în formă autentică, în limba română, eliberat de autoritățile din țara de origine și, dacă este cazul, din statul în care străinul este rezident legal și în care obține venituri din prestarea contractului de muncă la o companie înregistrată în afara României sau din activități desfășurate printr-o companie înregistrată de acesta în afara României, prin care să se facă dovada că nu există înregistrări ale unor fapte de natură penală;
j) prezintă autorităților române competente alte documente doveditoare pe care acestea le solicită, în mod adițional față de cele prevăzute la lit. a)—i).
Referitor la prelungirea vizei nomadului digital, prima astfel de prelungire a dreptului de ședere temporară se va face pentru o perioadă de șase luni, potrivit noii legi, iar prelungirile ulterioare se vor putea face doar dacă străinul dovedește acel câștig lunar minim „și prezintă o adeverință de venit eliberată de organul fiscal competent”.
Legea care a introdus nomadul digital nu ne răspunde însă la toate întrebările în ceea ce privește șederea pe termen mediu și lung a acestor persoane în România.
Alte lucruri care ar mai fi de discutat și pare că nu au fost încă luate în considerare pentru că nu s-a modificat și Codul Fiscal, țin de impactul asupra statutului fiscal al angajatului ce depășește prin munca la distanță în România o perioadă mai lungă de 183 de zile de-a lungul a 12 luni consecutive, lucru ce ar putea duce la tratarea acestuia ca rezident fiscal și în România, dar și în țara de origine, deci dubla impozitare.
Probleme ar mai putea apărea și în zona contribuțiilor la asigurările sociale – angajatorul străin ar trebui să verifice dacă are obligații locale de raportare și colectare a securității sociale și dacă trebuie să se facă aranjamente speciale în conformitate cu normele relevante în România.
Cu toate acestea, potrivit The Digital Nomad Index, România figurează pe locuri fruntașe în toate clasamentele referitoare la atractivitatea pentru digitalii nomazi din punct de vedere al vitezei și costului internetului, cât și costul chiriilor la apartamente, iar per total acest proiect ar putea fi considerat un pas înainte în ceea ce privește potențialul de atragere în România a turismului, cât și profesioniștilor.
Acest articol vă este oferit de firma de avocatură Ionescu și Asociații, societate ce se diferențiază de alte case de avocatura prin experiență, dinamism și perseverență.
Societatea Civilă de Avocați “Ionescu și Asociații” a apărut din dorința de a impune o nouă orientare pe piața avocaturii din București. Demersul a izvorât din orientarea exclusivă către promptitudine și calitate în servicii, mizând pe profesionalism, eficiență și dedicația pentru interesul clientului. Conduita profesională discretă şi loialitatea faţă de client reprezintă expresii ale profesionalismului în avocatura, iar durabilitatea relaţiilor cu clienţii constituie principala recomandare profesională pe care Ionescu și Asociatii o poate primi.