Un proiect de lege depus de curând la senat propune ca angajații să lucreze 10 ore pe zi și 4 zile pe săptămână după modelul adoptat și în alte state.
Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabilește cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, în funcție de raportul contractual dintre angajat și angajator. Ea poate fi și de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.
Repartizarea timpului de muncă se stabilește de comun acord între angajator și angajat, și poate fi de 10 ore/zi, timp de patru zile, cu trei zile de repaus, dar cu respectarea prevederilor Directivei 2003/8d/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.
Proiectul a fost înregistrat în data de 3 martie 2022bși modifică Legea nr.53/2003 – Codul Muncii. Este semnat atât de senatori, cât și de deputați ai PNL și USR, inițiator principal fiind senatorul PNL Daniel Fenechiu.
Liderul senatorilor este de părere că în acele locuri unde munca de 40 de ore poate fi efectuată în patru zile înseamnă o economie de costuri logistice pentru a cincea zi a săptămânii.
„Informaţiile pe care le-am primit din mediul de afaceri merg pe ideea că există anumite business-uri în care activitatea poate fi efectuată în 40 de ore pentru 4 zile, ceea ce înseamnă o economie de costuri logistice pentru a 5-a zi a săptămânii. Există cel puţin două tipuri de categorii interesate la perechea angajator-angajat în IT, comunicare, creaţie. A doua categorie este acolo unde nici în 5 zile nu poţi să acoperi o activitate săptămânală şi atunci poţi să mergi pe varianta cu 2 salariaţi într-o săptămână, cum ar fi pe o zonă de HORECA”, a declarat Daniel Fenechiu, citat de HotNews.ro.
Iniţiatorii proiectului de lege argumentează că în SUA, peste 43% dintre companii au adoptat această măsură, care rămâne la alegerea angajaţilor şi a patronilor, nefiind obligatorie. Cei care s-ar încadra într-un astfel de program în ţara noastră, spun parlamentarii, sunt tinerii între 25 şi 40 de ani, absolvenţi de studii superioare, care se pot adapta mai uşor la un program prelungit. De asemenea, spun parlamentarii, şi persoanele cu familii, cu vârsta de peste 30 de ani, ar prefera această transformare, pentru ca apoi să aibă un weekend prelungit, de 3 zile, alături de cei dragi.
Inconvenientul pentru angajaţi ar fi că programul de 10 ore pe zi ar fi mai obositor, dar iniţiatorii susţin că sunt multe persoane care lucrează câte 9-10 ore zi, în multe companii sau fac ore suplimentare neplătite. Pentru angajatori însă, inconvenientul principal ar fi că pentru ziua de vineri, care ar fi liberă pentru angajaţii care au ales un astfel de program, ar trebui să angajeze alte persoane.
„Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabileşte, cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, în funcţie de raportul contractual dintre angajat şi angajator. Ea poate fi şi de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână”, potrivit modificărilor aduse alin (1) al art. 112 din Codul Muncii.
„Dacă, per total, programul companiei va rămâne de cinci zile pe săptămână, dar niciun angajat nu va munci mai mult de patru zile, rezultă că patronul trebuie să facă noi angajari. Aşadar, s-ar crea mai multe locuri de muncă, cu condiţia ca patronul să aibă cu ce să plătească noii angajaţi. Partea mai puțin bună este că, cel mai probabil produsele ar deveni mai scumpe, dar mai mulţi angajaţi înseamnă un consum mai mare în economie.
După ce angajatul va trece de perioada de acomodare, va realiza că are la dispoziţie un weekend prelungit, în care se odihneşte mult mai bine ţinând cont de cele trei zile libere.
Propunerea legislativă va fi dezbătută în Senat care este și prima Cameră sesizată. Camera Deputaților este factorul decizional.
Societatea Civilă de Avocați “Ionescu și Asociații” a apărut din dorința de a impune o nouă orientare pe piața avocaturii din București. Demersul a izvorât din orientarea exclusivă către promptitudine și calitate în servicii, mizând pe profesionalism, eficiență și dedicația pentru interesul clientului. Conduita profesională discretă şi loialitatea față de client reprezintă expresii ale profesionalismului în avocatura, iar durabilitatea relațiilor cu clienții constituie principala recomandare profesională pe care Ionescu și Asociatii o poate primi.