Libera circulație a persoanelor este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene.
Comisia Europeană dorește ca Uniunea Europeană să restabilească spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care practic este nefuncţional după închiderea frontierelor statelor membre în contextul crizei coronavirusului.
Joi, 7 mai 2020, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson a propus în cadrul unui interviu, ca România, Bulgaria și Croația să adere la spațiul Schengen după ce pandemia de coronavirus va fi complet controlată.
Efectul aderării unei țări la spațiul Schengen este – de a ridica controalele intre frontierele interne dintre statele membre Schengen și de a aplica în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală.
În prezent, spațiul Schengen include 26 de țări:
- 22 țări din Uniunea Europeană – toate statele UE fac parte din Schengen (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,Țările de Jos, Ungaria), cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația Cipru și România.
- 4 țări din afara Uniunii Europene – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Frontiera externă a spațiului Schengen are o lungime de peste 50 000 km (aproximativ 80 % frontiere maritime și 20 % frontiere terestre) și include sute de puncte de trecere a frontierei aeroportuare, maritime sau terestre.
Fiecare stat din spațiul Schengen face obiectul unei evaluări periodice din partea Uniunii Europene, în scopul de a verifica dacă aplică în mod corespunzător normele stabilite.
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un avantaj pentru persoanele care vor să călătorească, indiferent de mijlocul de transport ales: avion, tren, autocar sau mașina personală.
Drumul prin Europa nu va mai fi marcat de opriri la graniță, la trecerea dintr-un stat în altul. Libertatea de mișcare este maximă, iar mărfurile și capitalurile circula liber.
Toți cetățenii Uniunii Europene pot rămâne în alt stat membru ca turiști pe o perioada de până la trei luni, în baza unui pașaport sau card de identitate valabil.
De asemenea, pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective.
Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
Dezavantajul aderării României la spațiul Schengen îl reprezintă posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră ar putea creşte pericolele pentru securitatea internă.
În România ar putea intra infractori din spatiul Schengen, dar în acelaşi timp şi mulţi membri ai reţelelor interlope din ţara noastră ar putea să exploateze faptul că nu mai există control la vamă.
De asemenea, ar putea creşte traficul de fiinţe umane, precum şi prostituţia. România ar putea deveni ţară principală de destinaţie pentru imigranţii extracomunitari. Ar putea creşte numărul celor care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
Condiții pentru aderarea la spațiul Schengen:
- țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale Uniunii Europene;
- acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen;
- pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).