Rezumat: Investițiile străine directe (ISD) au un impact semnificativ asupra economiilor locale, contribuind la stimularea creșterii economice și dezvoltarea pieței muncii. Aceste investiții reprezintă fluxuri financiare care traversează granițele naționale, având scopul de a stabiliza și dezvolta economiile statelor-gazdă. Astfel, prin injecția de capital străin, se creează oportunități pentru dezvoltarea infrastructurii, inovarea tehnologică și crearea de locuri de muncă pe plan local.
Cuvinte cheie: Investiții străine directe, economie locală, creștere economică, piața muncii.
Ce sunt investițiile străine directe?
Art. 2 lit. a) din OUG nr. 92/1997 privind stimularea investițiilor directe definește investiția directă ca fiind participarea investitorului străin la constituirea sau extinderea unei întreprinderi în oricare din formele prevăzute de lege, dobândirea de acțiuni sau de părți sociale ale unei societăți comerciale, cu excepția unei investiții de portofoliu, sau înființarea și extinderea în România a unei suscursale de către o societate comercială străină, prin:
- Aport financiar;
- Aport în natură de bunuri imobile/ mobile, corporale și necorporale;
- Participarea la creșterea activelor unei întreprinderi, prin orice mod legal de finanțare.
Investitor străin poate fi orice persoană fizică sau juridică nerezidentă în România.
Potrivit definiției date de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), investițiile străine directe presupun o relație pe termen lung între două entități – „întreprinderea de investiție directă” și „investitorul direct”, acestea având rezidențe economice distincte. De regulă, această relație investițională presupune exercitarea de către investitor a unei influențe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
Întreprinderea de investiție directă este o întreprindere în care investitorul străin deține un procent de cel puțin 10% din capitalul social subscris sau din puterea de vot, procentul fiind ales astfel încât să evidențieze influența investitorului asupra managementului întreprinderii de investiție directă, dar și faptul că ISD nu presupun în mod necesar controlul absolut al investitorului străin asupra întreprinderii de investiție directă.
Cu alte cuvinte, investițiile directe străine (ISD) reprezintă angajarea de capital și resurse într-o economie străină de către o entitate economică din altă țară. Această formă de investiție presupune o implicare activă și durabilă în afacerile locale, adesea prin achiziționarea sau stabilirea de operațiuni și afaceri în țara gazdă.
Efectele investițiilor străine directe asupra economiei locale
Pentru statele aflate în curs de dezvoltare atragerea investițiilor străine directe reprezintă un deziderat, având în vedere efectele economice pe care acestea le produc. În cele mai multe economii, de-a lungul timpului, s-a constatat că expansiunea investițiilor străine este direct proporțională cu creșterea economică a statului-gazdă al investiției. Spre exemplu, în Franţa, Anglia și SUA, în perioada 1966-1970, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 25-30%, iar în Japonia chiar cu 40%, pe fondul unei creșteri semnificative a fluxurilor de investiții străine.
În România, în anul 2022, fluxul net de ISD în România a înregistrat valoarea de 10.039 milioane euro, continuând astfel trendul pozitiv înregistrat în anul precedent (+12,3%). Această tendință a fost contrară celei manifestate pe plan global, potrivit căreia tranzacțiile de natura ISD s-au diminuat cu 5 procente în același interval de referință.[1]
De-a lungul timpului, investițiile străine au contribuit semnificativ la creșterea economică a României. Prin aducerea de capital străin, companiile au avut resursele necesare pentru a extinde și a îmbunătăți operațiunile comerciale și industriale, ceea ce a condus la creșterea producției și a volumului de afaceri.
Din perspectiva repartizării pe activități economice, peste 87 la sută din soldul total al ISD în România este concentrat în patru sectoare de activitate: industrie (39,2 la sută din soldul ISD) – cu precădere în industria prelucrătoare (30,2 la sută), comerț (17,7 la sută), construcții și tranzacții imobiliare (17,2 la sută) și intermedieri financiare și asigurări (13,2 la sută).[2]
În plan regional, în România, la sfârșitul anului 2022, soldul ISD a fost predominant concentrat în regiunea de dezvoltare București – Ilfov, reprezentând 62,7 la sută din total, urmată de regiunea Centru cu o contribuție de 8,7 la sută din total și regiunea Vest, cu 7,1 la sută. În contrast, nivelurile cele mai scăzute ale investițiilor străine au fost înregistrate de regiunile Nord-Est (2,9 la sută) și Sud-Vest – Oltenia (1,9 la sută). [3]
Astfel, la nivel regional, se poate observa cum regiunea București-Ilfov, având cel mai ridicat sold al ISD, este și regiunea cu cel mai mare PIB/locuitor din România, fiind urmată în clasamentul privind PIB regional de regiunile Vest și Centru.[4]
Pe lângă creșterea economică, investițiile directe străine au un rol esențial în evoluția pieței muncii la nivel local. Acestea generează noi oportunități de angajare, reducând rata șomajului și contribuind la dezvoltarea abilităților profesionale ale forței de muncă locale. În plus, transferul de tehnologie și know-how adus de investitorii străini poate contribui la îmbunătățirea calificărilor lucrătorilor locali, facilitând adaptarea la schimbările tehnologice. Un astfel de schimb de cunoștințe contribuie la creșterea calității serviciilor și produselor locale.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă cazul companiei Dacia, care în anul 1999 se afla departe de un sistem industrial modern, neavând un plan de investiții, și fiind expusă concurenților în domeniul auto din plan extern. În același an, Grupul Renault a achiziționat 51% din capitalul Dacia, iar în prezent este acționarul majoritar, deținând aproximativ 99,4% din capitalul total al acesteia. Odată cu realizarea investiției străine, Renault a adus diferite transformări organizaționale și manageriale, a realizat programe de formare a angajaților, a reorganizat rețeaua comercială și a implementat planuri de modernizare a tehnologiei utilizate de Dacia.[5] Aceasta a vândut în 2022 un număr de 573.800 de vehicule, cu 6,8% mai mult față de anul precedent. Marca românească a depășit pragul simbolic de 8 milioane de automobile vândute de la lansarea modelului Logan, în 2004.[6] Astfel, în ultimii ani exporturile de autoturisme Dacia au crescut semnificativ, contribuind la creșterea PIB-ului, aspect ce evidențiază, din nou, importanța investițiilor străine directe pentru creșterea economică.
Un alt exemplu edificator în acest sens este dat de sectorul IT, în care România a reușit să atragă diverși investitori străini (cu titlu de exemplu Oracle, Microsoft), aceștia contribuind la dezvoltarea și consolidarea sectorului, dar și la crearea de locuri de muncă și de oportunități de dezvoltare profesională a forței de muncă locale.
Investițiile străine pot avea un rol important și în dezvoltarea infrastructurii, întrucât companiile investitoare pot impulsiona proiecte de construcție de drumuri, căi ferate sau alte facilități necesare pentru a sprijini activitățile lor comerciale, acesta reprezentând un beneficiu nu doar pentru investitorii străini, ci și pentru comunitățile locale, fiind creat un mediu propice pentru dezvoltarea acestora.
Concluzie
Investițiile străine directe produc un efect pozitiv și semnificativ asupra economiei locale, contribuind la creșterea economică, crearea de locuri de muncă, transferul de tehnologie și know-how și dezvoltarea infrastructurii țării gazdă a investiției.
Cu toate acestea, impactul investițiilor străine directe asupra statelor-gazdă poate fi unul negativ în situații precum:
- cele în care sunt exploatate în mod necotrolat resursele naturale ale țărilor-gazdă, putând fi astfel afectat mediul înconjurător și condițiile de viață ale localnicilor;
- scăderea autonomiei economice a statului-gazdă al investiției străine;
- crearea competiției neloiale și deteriorarea poziției pe piață a firmelor locale;
- crearea unor inegalități sociale în cadrul raporturilor de muncă (defavorizarea angajaților locali în detrimentul celor nerezidenți).
Prin urmare, este datoria statelor-gazdă de a elabora strategii și de a crea cadrul necesar pentru atragerea investitorilor străini, astfel încât să valorifice efectele pozitive ale investițiilor străine și să reducă cât mai mult efectele negative pe care acestea le pot produce.
Mai multe studii[7] au arătat că pentru ca ISD să aibă efecte pozitive și să determine o reală creștere economică este necesar ca statul-gazdă să aibă un nivel minim de tehnologie și stabilitate macroeconomică, un mediu de afaceri favorabil, precum și un anumit nivel de educație al populației.
[1] Raport BNR privind Investițiile străine directe în România în anul 2022, p.6.
[2] Ibidem, p.13.
[3] Ibidem.
[4] INS – PIB/locuitor pe regiuni la nivelul anului 2020.
[5] Alexandra Horobeț, Oana Popovici, Studiu privind Investițiile străine directe: Evoluția și importanța lor în România, mai 2017, p.83.
[6] https://www.dacia.ro/noutati/corporate/dacia-pe-locul-3-in-europa-in-clasamentul-vanzarilor-catre-clientii-particulari.html
[7] Camelia Moraru, Investițiile străine directe și creșterea economică în România, Economie teoretică și aplicată, vol. XX, p.126.