În contextul politic actual, când se constată o creștere zilnică a numărului refugiaților ucrainieni fugiți din calea războiului, o problemă de drept ce prezintă deosebită importanță este reprezentată de statutul refugiaților. În rândurile ce urmează, vom prezenta cum se poate obține statutul de refugiat și regimul juridic de care beneficiază cei cu acest statut, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra situației juridice a acestora și a veni în sprijinul celor care se află într-o asemenea situație.
Există mai multe accepțiuni ale termenului de „refugiat”, cea mai relevantă accepțiune în contextul războiului din Ucraina fiind cea de „persoană care din motive justificate ce constau în persecutarea datorită rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniilor sale politice, se află în afara țării a cărei cetățenie o are”.
Relevanță pe plan juridic în materia refugiaților are Convenția ONU privind statutul refugiaților adoptată în anul 1951 la Geneva și Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților în România. În perioade de conflicte armate, în care România nu este angajată, se poate acorda protecţie umanitară temporară persoanelor care provin din zonele de conflict.
PROCEDURA ACORDĂRII STATUTULUI DE REFUGIAT ÎN ROMÂNIA
Procedura începe cu adresarea personală a unei cereri scrise Oficiului Naţional pentru Refugiaţi din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor sau organelor teritoriale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Cererea de acordare a statutului de refugiat se depune imediat ce solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei, a intrat pe teritoriul României sau au avut loc anumite evenimente în țara de origine a solicitantului, evenimente care îl determină să ceară protecție, în cazul străinului cu drept de ședere în România.
Ulterior primirii cererii de acordare a statutului de refugiat, se va elibera o adeverință provizorie solicitantului, care să țină loc de document temporar de identitate în România şi i se va asigura acestuia transportul gratuit până la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.Dacă solicitantul nu are mijloace materiale, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi îi stabilește un loc de reşedinţă şi îi asigură asistenţa materială necesară pentru întreţinere pe întreaga durată a procedurii de acordare a statutului de refugiat.
În cazul în care străinul a tranzitat anterior o ţară terţă sigură (ex: un stat membru UE) şi i s-a oferit deja protecţia în acea ţară sau a avut ocazia, la frontieră ori pe teritoriul acesteia, să contacteze autorităţile pentru a obţine protecţie, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate decide retrimiterea străinului în ţara respectivă, fără a-i mai analiza cererea.
Termenul general de soluționare al cererii este de 30 de zile, cu posibilitatea extinderii cu maximum 30 de zile, dacă este necesară o documentație suplimentară pentru soluționare. În urma analizării, se poate dispune: acordarea statutului de refugiat, acordarea protecției diplomatice sau respingerea cererii, ultimele două hotărâri trebuind motivate.
Hotărârea Oficiului Național pentru Refugiați poate fi contestată în termen de 10 zile de la comunicare, la judecătoria aflată pe raza teritorială a structurii competente a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea, plângerea și celelalte acte de procedură necesare fiind scutite de la taxe de timbru. De asemenea, se poate contesta decizia instanței de judecată printr-un recurs, în termen de maximum 5 zile de la pronunțare, în acest caz suspendându-se executarea dispoziţiei de părăsire a teritoriului.
Persoanele ce nu pot obține statut de refugiat sunt: cei care au comis o infracţiune contra păcii şi omenirii ori o infracţiune la care se referă convenţiile internaţionale la care România este parte; cei care au comis o infracţiune gravă în afara României înainte de a fi admis pe teritoriul acesteia ca refugiat și cei care au comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor enunţate în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE PERSOANELOR CE AU DOBÂNDIT O ANUMITĂ FORMĂ DE PROTECȚIE ÎN ROMÂNIA
Persoanele ce au dobândit o anumită formă de protecție în România, fie că au statut de refugiat sau nu, au dreptul de a circula liber pe teritorului statului pe care se află și de a-și alege un loc de reședință, cu anumite rezerve care se aplică și persoanelor străine. De asemenea, dacă nu au un document de călătorie valabil, li se vor putea elibera documente de identitate în acest sens, au dreptul la document pentru trecerea frontierei de stat numai refugiaţii şi persoanele cărora li s-a acordat protecţie umanitară condiţionată.
În ceea ce privește activitățile ce pot fi desfășurate de refugiați pe teritorul românesc,refugiatul poate să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activităţi nesalarizate, să exercite profesii libere, să efectueze acte şi fapte de comerţ, precum şi alte acte juridice, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. Aceștia vor beneficia de tratamentul cel mai favorabil acordat de lege pentru cetăţenii străini, în ceea ce priveşte dobândirea proprietăţilor mobiliare şi imobiliare, fiindu-le protejată și proprietatea intelectuală.
Refugiatul are acces la toate formele de învățământ, poate să-și recunoască studiile, să-și practice religia, să se asocieze în structurile cu scop apolitic şi nelucrativ şi sindicate profesionale, în condiţiile prevăzute de lege pentru străini, dar și să beneficieze de asigurări sociale, ajutor social şi asigurări sociale de sănătate.
Acesta are acces liber la instanțele de judecată și asistență administrativă, putând beneficia, la cerere, de un ajutor rambursabil pe o perioada de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, nu are mijloacele de întreținere necesară. Aceasta perioadă se poate extinde cu maximum 3 luni.
De asemenea, cel care beneficiază de o formă de protecție în România nu poate fi expulzat sau returnat, cu excepția cazurilor impuse de rațiuni de siguranţă naţională sau de ordine publică, iar, dacă se ajunge la decizia de expulzare, cel în cauză nu poate fi trimis în teritorii unde viaţa sau libertatea i-ar fi ameninţată, pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinii politice. Adică, un cetățean ucrainean nu poate fi trimis înapoi pe teritorul Ucrainei, dacă pe teritorul statului ar exista un conflict armat.
Persoana care beneficiază de o formă de protecție în România are o serie de obligații printre care:
- respectarea Constituției României, a legilor și a celeorlalte acte normative emise de autoritățile române;
- adoptarea unei conduite concrete și civilizate;
- respectarea regulamentelor de ordine interioară din centrele Oficiului Român pentru Imigrări, în cazul căzării într-un asemenea centru;
- evitarea provocării oricăror stări conflictuale sau incidente cu populația ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidența legii penale;
- supunerea regulilor privitoare la regimul juridic al străinilor.
În contextul actual, dată fiind situația numărului crescut de refugiați din Ucraina, au fost adoptate o serie de noi măsuri menite să vină în sprijinul acestora, cum ar fi: asigurarea, pe baza documentului de trecere a frontierei acceptat de statul român, cetățenilor străini și apatrizi proveniți din Ucraina a servicilor medicale, a medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale și a servicilor cuprinse în programele naționale curative, la fel ca și persoanelor asigurate în România.
De asemenea, se permite înscrierea în școlile și liceele din România a tuturor copiilor și tinerilor ce doresc acest lucru, indiferent de momentul înaintării cererii. Tinerii proveniți din Ucraina se pot înscrie în sistemul de învățământ universitar chiar dacă nu au documente justificative, fiind înmatriculați, în baza unei evaluări a cunoștințelor și echivalarea acestora, cu condiția ca diplomele obținute în Ucraina să fie aduse până la finalizarea studiilor. Pentru refugiații cu cetățenie ucraineană, studiile acestora vor fi finanțate din bugetul de stat.
În concluzie, având în vedere situația cu care se confruntă vecinii noștri din Ucraina, dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la necesitatea informării cetățenilor ucrainieni în materia procedurilor birocratice ce trebuie urmate de către aceștia, pentru a îi asigura că suntem alături de ei în aceste momente de dificultate.